De cativa ani...fara regrete!

"Nu stiu: mi-e teama de cei de afara? mi-e rusine de astia dinauntru? Trebuie sa fac ceva care sa ma preocupe si sa ma domine" - zicea Mihail Sebastian in "De doua mii de ani".

El se referea la o situatie concreta in care era amenintat pe culoarele facultatii de studentii violenti care-l "urau" pentru ca era evreu si se refugiaza intr-o sala de curs..Insa profunzimea cuvintelor e mult mai mare..Sebastian isi recunoaste frica fata de colegii sovini..insa cumva simte ca-i tradeaza pe ceilalti evrei de la facultatea sa ("astia dinauntru" - clar ca nu se refera la participantii la cursul din sala in care daduse buzna ci mai degraba la ceilalti asemenea lui, evreii adica, care ramasi pe hol, incasau eroic pumni); Sebastian incercand sa se tina departe de manifestele semenilor sai in orice situatie, nu numai acum...facea mereu altceva.."care sa-l domine"...sa-l sustraga din conditia tragica pe care efectiv nu vroia sa o accepte.

Cand am citit fraza astea m-am gandit la mine.. la momentele in care am ales a-mi trada propriile convingeri de frica unora pe care le-am acceptat ca superioare numai pentru ca imi aduceau satisfactii materiale mai mari...si cum de fiecare data cautam sa ma eschivez de la amaraciunea acceptarii..preocupandu-ma cu banalitati care au devenit mai apoi placeri pacatoase.

Acum intrebare ar fi..pana cand sa faci si asta?..nu te poti minti la nesfarsit nu?!...e ca si cum m-as droga..ca si cum as bea sa-mi inec amarul..si nu e cazul..am preferat sa vad mai bine partea plina a paharului..si sa incerc sa inteleg cursul vietii asa cum e el facut: pavat cu pietrele grele ale compromisului.

Despre PRIETENIE

Sacrificiu si prietenie..si limita dintre ele...sunt temele care imi compun ideile in ultima perioada.

Am observat in anul ce se pregateste sa treaca, cum prietenia a devenit pentru mine extrem de importanta...cum a creea legaturi si a incerca sa le pastrez este aproapre vital.
In CV...oriunde o sa cauti informatii despre mine o sa vezi ca ma caracterizez ca un om sociabil..dar sociabil nu inseamna intodeauna prietenos.

Am cunoscut oameni anul asta..am schimbat locatia jobului de 5 ori si acum de curand m-am mutat in alta tara..am cunoscut si inca o sa cunosc oameni noi..insa in mod ciudat toata aventura asta m-a facut sa intaresc relatiile cu oamenii pe care-i cunosteam deja, si drept dovada am invatat cu adevarat ce inseamna prietenia.

Sunt genul de om care traieste foarte greu de unul singur..mi-am tot dus viata in doi..mi-am tot cautat jumatatea si nu contest acest lucru...insa am invatat in ultima perioada ca jumatatea ta nu trebuie sa te acapareze cu totul si nici macar nu are datoria de a-ti umple restul din viata ta...sufletul ti-l mobilezi cu prieteni si daca printre ei iti gasesti si jumatatea esti un om fericit.

Nepoata mea ma intreba acum cateva zile de ce imi place Lord Of The Rings..imi amintesc ca aceiasi intrebare mi-a pus-o si mama..si la aceiasi intrebare eu am oferit acelasi raspuns indiferent de faptul ca una are 8 si cealalta 54:.."pentru ca e despre prietenie si sacrificiu".



Prietenia ca si dragostea, in conceptul meu, are diferite forme. Unii sunt prietenii care te fac sa te simti in siguranta, altii sunt cei care te fac sa razi si altii sunt cei care te hranesc...sunt unii prieteni care le fac pe toate si altii care au doar anumite calitati..trebuie doar sa stii cum si in ce fel sa accepti prietenia lor.

Vorbeam cu un nou prieten despre cat de greu e sa construiesti o relatie de prietenie..pentru ca involuntar investesti in anumite caracteristici morale ale prieteniei care foarte usor se clatina in momentul in care principiile sunt incalcate. Tot in aceiasi zi un vechi prieten imi vorbea despre o prietenie care fiind atat de solida efectiv nu mai are bariere - e o stare e fapt - e o necesiate a fiintei tale sa continui sa pastrezi relatia cu persoana respectiva indiferent de ceea ce se intampla intre voi.

In concluzie limita intre sacrificiu si prietenie nu trebuie sa existe...prietenia vine de la sine. Sacrificiul este doar o parere a noastra la un moment dat in constructia relatiei de prietenie. Sacrificiul de a renunta la tine pentru prietenie este fals..pentru ca prin prietenie te descoperi pe tine de fapt...iti mobilezi propriul suflet cu un sentiment profund..poate mai profund decat chiar dragostea - pentru ca prietenia inglobeaza dragostea - ca pe un nucleu al ei.

Mi-a luat 24 de ani sa inteleg asta!