Scriam mai pe la inceputuri despre efectul lecturarii unei carti asupra cititorului - transpunerea in naratiunea respectiva - insa pe mine ma urmareste contaminarea cu un nou flagel - acela al serialului tv.
Cati dintre noi nu am asteptat infierbantai si plini de setea dezvaluirii misterului un nou episod..mai ceva ca setea de viata dimineata la trezire?!
Eu una am simtit ceva asemanator si asta in nenumarate randuri..si stau sa ma gandesc..oare atat de rau m-am simtit candva in viata mea, incat asemenea unei telenoveliste inraite am incercat sa-mi traiesc viata prin intermediul unui personaj sau altul?:(
Cateodata ma simt, sau mai bine zis, realizez acum o comparatie intre mine si o femeie in jur de vro' 45 de ani, din mediul urban sau rural..in romania oricum nu conteaza prea mult (inca!), casnica, care neavand o viata personala mult prea palpitanta viseaza la povestile de dragoste ale sarmanelor fete, care, sarace fiind, sunt si deosebit de frumoase si inteligente (ma rog aici am ceva dubii..atat timp cat "se incurca" cu unii mai mari decat ele si in majoritatea cazurilor ramn si insarcinate - o fi si asta un fel de emanciapre si un anume grad de inteligenta)..pun si mana pe unul instarit..cum s-ar zice ideal!!! NUUU sa nu credeti ca in astfel de filme vreau eu sa ma contopesc..insa exemplul este mult mai elocvent decat daca v-as zice ca vreau sa fiu un csi (crime scene investigator) nu:P?!
Eu nu ma regasesc in personajele din seriale, eu vreu sa fiu ca ele!
Viata la un moment dat, viata mea mi se pare inutila si visez cu ardoare la scenariul urmatorului episod..tanjesc la bunastarea eroului preferat mai ceva ca la propriul meu viitor..e grav, e foarte grav.
...to be continued
