...ma gandesc sa incep cu dreptul anul asta..sa las tristeturile blogului astuia si sa scriu despre ceea ce ma bucura si ma face sa ma simt bine.
Oricum..multi oameni care m-au intalnit candva in viata lor, care au schimbat cateva fraze cu mine sau chiar si oamenii care ma cunosc mai bine..raman putin intrigati de scrierile mele de pe blog..putin circumspecti cum ca eu le-as fi scris..."cum mai Cata..pai tu esti o fire vesela?!"..s.a.m.d.
DA ma sunt vesela!..si o s-o demonstrez..o sa postez curand pe blogul meu cata's happy thought tot felul de feluri felurite..poze, desene :), scrieri..despre carti, despre filme, despre oamneni si locuri :)
intre timp..pentru ca in cateva ore mama mea o sa fie iar la 2900km distanta...vreau sa-i dedic o poezie care ea la randul ei mi-a dedicat-o.
Ce bine ar fi fost să fiu un rac autentic,
să merg constant înapoi.
Te-aş întâlni printre amintiri
şi după ce te-aş găsi nu ţi-aş mai da drumul,
te-aş târî cu mine înapoi,
să ne iubim tineri şi nevinovati,
după care, mereu înapoi, te-aş târî mai departe,
spre copilarie,
ne-am juca inocenţi
pâna ce, obosiţi de joc şi de inocenţă,
am dispărea într-un mit.
Dar nu sunt un rac autentic,
în zadar mă tot laud cu zodia mea,
sunt condamnat să merg înainte
şi tot ce pot e să târăsc între cleştii mei de rac
toată memoria mea, fără să cedez nimic, nimic, nimic,
cu riscul ca povara ei uriaşă să mă ucidă într-o zi.
(Octavian Paler - Zodia Racului)
